În cei peste 20 de ani de la ieşirea din era comunistă, mediul de afaceri din România s-a caracterizat, în mare parte, prin trecerea de la instabilitate la stabilitate politică şi economică, situaţie care a favorizat dezvoltarea infrastructurii economice şi a productivităţii muncii, crearea mediului de afaceri pentru atragerea investitorilor străini din Uniunea Europeană şi ţările Europei, America de Nord, Asia şi din alte zone ale lumii.
Aportul de capital străin (investiţiile străine directe) a condus la dezvoltarea economică lucru care, coroborat cu poziţia geografică strategică a ţării în sud-estul Europei, determina astăzi o piaţă concurenţială, ce a devenit de curând funcţională, bine reglementată, loc de întâlnire a cererii şi ofertei oamenilor de afaceri.
Există slăbiciuni de fond în performanţele macroeconomice şi de creştere economică ale României, privitor la privatizarea (restructurarea) masivă făcută în anii 1999-2007 în vederea îndeplinirii condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană. Menţinerea tendinţei de creştere economică, în România, de altfel asemănătoare celorlalte ţări din regiune care au aderat (sau sunt în curs de aderare) la Uniunea Europeană, ne permite să analizăm, comparativ, problemele economiei româneşti. Astfel, România continuă să funcţioneze în condiţiile unei inflaţii scăzute care se apropie foarte mult de performanţele altor ţări din regiune, ale căror rate ale inflaţiei au coborât sub 10{30d106a88d8a146b89a61da4accd36feff32ee710565bb8170d68f60c34ef660} încă de la finalul anilor ’90. Apoi, România, este a doua ţară ca dimensiune dintre ţările central şi est-europene, în care nivelul PIB pe locuitor este încă scăzut, iar resursele ecenomice sunt încă incomplet exploatate.
Mediul de afaceri românesc de după 1 ianuarie 2007 (data aderării la Uniunea Europeană) a preluat foarte mult din capitalismul occidental. Nu putem spune ca românii nu sunt întreprinzători ba, mai mult de atât, au reuşit să declanşeze o revoluţie a tehnologiei, a capitalului în care se pune foarte mult accentul pe individ, văzut ca un mecanism ce poate fi exploatat deplin de nucleele de afaceri. Individul este exploatat la maxim şi pune în mişcare economia. Din punct de vedere economic şi juridic, România este în Uniunea Europeană, dar acest mediu de afaceri are un puternic iz autohton: rămăşiţele unei ideologii învechite în care omului îi era “rezervat” un loc de muncă şi nu avea puterea să se implice efectiv în economie, asupra pârghiilor care dau viaţă unui mediu sănătos în care se dezvoltă libera iniţiativă şi puterea de a realiza mai mult.
Avantaje pentru investiţiile străine într-o afacere din România:
- calitatea forţei de muncă din România (peste 98{30d106a88d8a146b89a61da4accd36feff32ee710565bb8170d68f60c34ef660} grad de alfabetizare, folosirea pe scară largă a limbii engleze, franceze, germane, spaniole, 12 universităţi de stat şi foarte multe universităţi particulare, numeroase colegii de stat şi particulare, etică profesională, pregătire diversă, adaptabilă şi flexibilă);
- nivelul redus al salariului mediu din România, faţă de statele din regiune;
- România este membră a U.E., deci inexistenţa taxelor vamale pentru tranzacţiile intra-comunitare;
- amenajarea a peste 25 de parcuri industriale (în prezent în stadiu de proiect) care vor avea ca rezultat crearea a peste 12.000 de locuri de muncă; Guvernul României finanţează, în prezent, patru proiecte de investiţii legate de înfiinţarea unor parcuri industriale (la Bolintin Deal, Cluj-Napoca, Hunedoara şi Ploieşti) şi anunţă încurajarea unei politici agresive de promovare a lor. De asemenea, parcuri industriale private şi-au făcut timid dar sigur loc în mediul de afaceri al României (Galaţi, Timişoara şi Braşov);
- dese organizări de târguri şi expoziţii specializate (participarea la târguri ca expozant este o iniţiativă foarte costisitoare în comparaţie cu alte opţiuni); aceleaşi rezultate, sau chiar mai bune, pot fi obţinute, în special, dacă numărul firmelor de profil potenţial partenere este redus, caz în care contactarea directă şi personală este de preferat; Cel mai mare complex expoziţional din România este Romexpo (situat în nordul Bucureştiului);
- fonduri europene aflate la dispoziţia noilor afaceri care se vor înfiinţa pe teritoriul României;
- taxe mici pentru înfiinţarea unei afaceri noi în România;
- micşorarea gradului de birocraţie (reducerea timpului de soluţionare a cererilor din domeniul afacerilor – la principalele instituţii publice competente).
Raportat la mediul de afaceri al României, interes de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă ţară decât cea a investitorului. Se ştie că scopul investitorului direct este de a exercita un nivel semnificativ de influenţă asupra managementului întreprinderii respective. Investiţia directă implică atât tranzacţia iniţială dintre cele două entităţi (investitorul străin direct şi întreprinderea în care se investeşte), precum şi toate tranzacţiile ulterioare dintre ele şi dintre întreprinderile afiliate, fie ele încorporate sau nu.